Evenimentul Zilei – Psih. Adina Moraru „Cum faci față anunțului că suferi de o boală incurabilă?”
Ajungi la analize, totul pare normal și viața ta este dată peste cap de un anunț al medicului- suferi de cancer. Cei mai mulți români cad pradă deznădejdiii și găsesc cu greu resurse să lupte. Cum treci însă peste acest moment am încercat să aflăm de la un psiholog care are în față, zi de zi, zeci de astfel de cazuri. Adina Moraru este psiholog-oncolog si are răspunsul.
Evenimentul Zilei: Cât de importantă este reacția psihicului când afli că te lupți cu o boală incurabilă?
Psiholog Adina Moraru: Pronunțarea verdictelor nefavorabile medical zguduie din temelie psihicul pacienților și întreaga lor ființă. Acestea determină, în cele mai multe cazuri, schimbări de viață, comportament și atitudine. Eticheta și statutul de pacient presupun o greutate psihică foarte mare. Majoritatea oamenilor nu sunt pregătiți să devină pacienți. Oricare ar fi diagnosticul, prognosticul, răspunsul la tratament, cancerul reprezintă, întotdeauna, pentru pacient și familia lui, dar și pentru terapeuți, un test existențial puternic și, adeseori, șocant. Acest test se referă la toate aspectele de viață: raportul cu propriul corp, sensul dat de suferință, sensul dat bolii, vieții, morții, precum și la relațiile familiale, sociale, profesionale. În ciuda numeroaselor statistici pozitive sau a unui diagnostic nu foarte grav, ceva pentru totdeauna se va fi schimbat în viața pacientului. Când omul percepe o amenințare, creierul imediat trimite semnale sistemelor nervos și hormonal ce rezultă în eliberarea a diferite substanțe chimice în tot corpul, ce pot conduce la stres care dezechilibrează întreaga structura umană. În general, pacienții își revin la eul lor normal între două săptămâni și o lună de la aflarea unui diagnostic de boală cronică, ceea ce permite apoi mobilizarea acestora către luptă. Pentru a învinge reacțiile negative și stresante ale psihicului, primul pas este conștientizarea și acceptarea acestora și ce anume le hrănește (gânduri, cuvinte, atenția privirii, primele gânduri dimineața), iar pasul doi este înțelegerea faptului că întotdeauna avem de ales în cum răspundem și facem față la aproape tot ce ni se întâmplă. Aici rezidă puterea personală. Sub egida confesiunilor medicilor cât și a pacienților, ține doar de bun simt și de umanitate a înțelege necesitatea pacientului de a i se înlătura confuziile și diminua temerile pentru a putea deveni conștient de situația pe care o traversează respectând dimensiunile multiple pe care le implică: medical, psihologic, social, profesional.
Doctor Adina Moraru
Evz: Care sunt pașii pe care îi urmează un bolnav de cancer, din punct de vedere psihologic?
Psiholog Adina Moraru: Atât pentru individ, cât și pentru anturajul său, boala canceroasă sau tumorile maligne reprezintă, prima cauză de mortalitate la adult și una din principalele cauze de suferință fizică și psihică. Chiar dacă medicina a făcut progrese remarcabile în ceea ce privește detectarea precoce și tratamentul acestei maladii, pentru cea mai parte a bolnavilor, din păcate și foarte des neadevărat, diagnosticul pozitiv reprezintă o condamnare la moarte. În 1969, Elisabeth Kubler-Ross a scris cartea „Despre moarte și a muri”. Prima etapă implică negarea sau refuzul de a accepta diagnosticul. Nu contează ce tip de cancer ar putea avea o persoană; cuvântul cancer înseamnă numai frică în inimile majorității oamenilor. Nevoia de tratare imediată poate împinge pacientul adesea în faza de refuz, cerându-i să se adapteze destul de repede pentru a discuta opțiunile de tratament și pentru a face planuri cu privire la acestea. Când persoana trece deja prin tratament, adesea însoțită de durere, a doua fază a furiei nu este una la care unii ar gravita. Tristețea este cea mai proeminentă emoție, cel puțin până în momentul în care durerea fizică a dispărut. Odată ce durerea a fost suficient de eliminată pentru a gândi clar, urmează furia și este îndreptată spre aproape totul – legat de cancer sau nu. A treia etapă implică negocierea – necesitatea de a încerca orice și tot posibilul pentru a câștiga mai mult timp, chiar și o zi în plus. Acesta este adesea punctul în care auzim despre pacienții cu cancer care zboară în alte țări pentru a obține tratamente indisponibile în țările de origine sau care aleargă să obțină confirmarea unor diagnostice diferite de cel de cancer. Încercarea de a face pe cineva în această etapă să vadă altceva, este ca și cum ai încerca să-l faci pe un orb să vadă. Atunci când nu mai au loc negocieri, depresia poate fi copleșitoare – e ca un sentiment că ai fost aruncat într-un loc pustiu, în singurătate. Autocompatimirea poate deveni centrul atenției zilei sau săptămânii, în funcție de circumstanțe. Etapă finală este acceptarea, o etapă ce poate fi discutabilă. Definiția acceptării primește o primire favorabilă. Suntem fiecare produs al propriei realități și, ca atare, fiecare vom procesa aceste etape în moduri diferite și în diferite perioade de timp. Cel mai important, în fiecare dintre aceste etape, este sprijinul altora. Oamenii trebuie să fie conectați unul la celălalt.
Evz: Cum să trecem mai ușor peste un diagnostic atât de complicat?
Psiholog Adina Moraru: Pentru rezultate foarte bune, pacientul ar trebui să fie parte activă în propriul său tratament, de multe ori miracolul se produce când un pacient s-a ajutat foarte mult și singur. Propun să ne educăm pacienții să se întrebe și să întrebe specialiștii “Ce pot să fac să ajut? Cu ce mă pot ajuta?”. Paradoxal, deoarece în multe cazuri realitatea este alta, în asemenea situație nu este timpul potrivit ca un pacient să renunțe la laturile sale – psihologică, emoțională și spirituală, care trebuie restructurate mai mult ca niciodată. Pentru orice persoană, vestea diagnosticului de cancer este traumatizantă. De aceea, comunicarea diagnosticului de cancer este o artă ce solicită blândețe și multă delicatețe din partea medicului oncolog. Răbdarea specialiștilor în domeniu, ascultarea activă a pacientului, deschiderea, comunicarea onestă și răspunsurile date pacienților la noianul de întrebări ce-i năpădesc în noua conjunctură de viață, ajută pacienții să treacă mai ușor peste diagnostic. Evitarea gândirii catastrofice, monitorizarea emoțiilor negative, a suferinței emoționale, implicarea în activitățile curente și cele profesionale rămânând activi (de exemplu, sport sau mișcare cum ar fi pilates ce ajută enorm în antrenarea conștiinței de sine, a corpului și a concentrării, cât și a secretiei de endorfine ce elimină depresia), angajarea activă în procesul (auto)vindecării prin conștientizarea resurselor proprii, solicitarea suportului profesioniștilor în domeniu (medici, psihologi), activarea optimismului, a speranței, dezvoltarea spiritualității, metode de meditație și mindfulness zilnice atât în timpul tratamentelor cât și ca nou stil de viață pe perioada întregii vieți. De asemenea, un aspect deloc de ignorat îl reprezintă blamarea pacientului sau autoblamarea. Sentimentele afectează chimia corpului (care afectează dezvoltarea sau regresia unei tumori), la fel cum chimia corpului afectează sentimentele. Știința ne-a învățat că sistemul imunitar este profund influențat de emoții și, astfel, prin aplicarea unor anumite tipuri de terapii psihologice, putem influența mai departe în mod pozitiv sistemul imunitar.
Evz: Pentru specialist, cum este interacțiunea cu acest tip de pacienți?
Psiholog Adina Moraru: Pentru specialiștii în domeniul oncologiei, interacțiunea cu pacienții oncologici se bazează pe o relație interpersonală, care reunește iubirea pentru semeni, empatia și competența. Un adevărat profesionist dobândește acea abilitate prin care face cunoscut pacienților nu doar diagnosticul cu întreaga sa semnificație și toate consecințele ce decurg din el, ci și faptul că îi înțelege și împărtășește cu ei problemele ocazionate de îmbolnăvirea lor. Specialiștii se adaptează în funcție de fiecare pacient în parte deoarece orice persoană este unică și, prin urmare, trăiește boala într-un mod unic, particular; de aceea, și specialiștii se adaptează conform individualității și nevoilor fiecăruia printr-o terapie individualizată respectând standardele în domeniu. Atât specialiștii, cât și pacienții oncologici se pot confrunta deseori cu ceea ce se numește “efectul de burnout”, care se manifestă prin a te simți gol, fără sens, lipsit de energie, nemotivat, lipsit de resurse emoționale de a te dărui atât ție cât și altora ceea ce cu ceva timp în urmă părea ușor de dăruit, iar pasiunea pentru tot ceea ce făceai era la ea acasă. La rândul lui, un specialist are nevoie să-și recalibreze deseori resursele proprii și să găsească căi în mod constant de “reîncărcare” fizică, emoțională și mentală, o combinație între a trăi frumosul vieții, iubirea de sine și de viață în ansamblul ei. Lupta cu viața și posibila moarte a unui pacient ce se desfășoară în față unui specialist reprezintă atât o mare responsabilitate, cât și o onoare ce trebuie respectată atât timp cât suflul și sufletul unui om privesc și ascultă intim direcțiile date, tonul folosit, privirea și puterea cuvântului oricărui specialist din echipa pacientului.
Evz: Care sunt ulțímele noutăți în materie de tratare a acestei boli?
Doctor Adina Moraru: Cea mai recentă tendință în cele mai importante spitale oncologice din lume ce au ca misiune oferirea celor mai bune îngrijiri posibile pentru pacient, în orice manieră posibilă, este integrarea medicinii convenționale cu modalități complementare și naturale bazate pe dovezi științifice. Un pacient oncologic se trezește în fiecare zi dintr-un somn al “uitării” într-un coșmar viu, în comparație cu un om sănătos ce se trezește de multe ori la bucurie și viață. Ideea este să putem inversa procesul acesta negativ, să ghidăm pacienții să se poată trezi în fiecare dimineață cu voința de a lupta pentru viața lor
Medicina Holistică se bazează pe o serie de 4 concepte, ce au condus astfel la o serie de tehnici aplicative diverse ce merg împreună cu medicina alopată, sub umbrela de Oncologie Integrativă. Aceste concepte sunt:
1. O persoană există pe planurile fizic, psihologic, spiritual, în egală măsură reale, importante și valide ce descriu întreaga ființă umană și niciuna un poate fi redusă în favoarea alteia;
2. Fiecare persoană este unică, așadar un program valid de tratament trebuie individualizat pentru fiecare în parte pe cât posibil;
3. Pacientul ar trebui să facă parte din echipa de decizie, pe premiza că în programul holistic i se oferă atâta cunoaștere și autoritate pe cât va accepta;
4. O persoană are și abilități de auto-vindecare inascute, ce pot fi mobilizate într-un program medical de tratament personalizat, bazat pe diferențele individuale.
„Problema nu este existența sau non-existența abilităților de auto-vindecare ale omului, ci cum să mobilizăm și utilizăm eficient aceste abilități împreună cu întreg tratamentul medical în reîntregirea sănătățîi pacientului oncologic. Clinicile de Radioterapie încep să implementeze un program integrativ care include tratarea pacientului în ansamblu, nu doar a bolii. Din ce în ce mai multe studii din întreaga lume arată că punerea în aplicare împreună a diferitelor metode, în mod integrat și personalizat, cum ar fi psihologia, mindfulness, nutriția și învățarea stilului de viață sănătos, au un impact major asupra calității vieții pacientului oncologic, sporirea conștiinței de sine și ajută la prevenirea și gestionarea simptomelor fizice și emoționale ale cancerului, precum și la creșterea șanselor de supraviețuire”(Psiho-Oncolog Adina Moraru)
Sursa: Evenimentul Zilei
COMENTARII
Vrei să te alături discuțiilor noastre ?